Etno

Lidia Bejenaru s-a născut la 3 mai 1953 în satul Ţipleşti, raionul Lazo (astăzi Sîngerei), Republica Moldova. În anii 1968-1971 urmează Şcoala de Cultură „E. Sîrbu” de la Soroca, obţinînd studii în domeniul muzicii. În anii 1971-1972 ocupă funcţia de metodistă a Casei de Cultură din oraşul Edineţ şi este conducătoarea unui ansamblu de dansatori. Între anii 1973-1974 este solistă a orchestrei de muzică populară „Mugurel”. Apoi pe parcursul anilor 1974-1977, 1979 şi pînă în prezent este solista a Orchestrei de muzică populară „Lăutarii” a Filarmonicii Naţionale.

În anul 1966 în circuitul vieţii muzicale din Moldova apare un nou colectiv – Ansamblul „Mugurel” dirijat de Valeriu Negruţi, solişti vocali Maria Drăgan, Valentina Cojocaru, Vasile Marin, Anastasia Istrati, Lidia Bejenaru În cei 8 ani de activitate au mai fost la pupitrul dirijoral Alexandru Vacarciuc, Mircea Oţel, Vasile Eşanu. Au mai activat instrumentiştii Nicolae Botgros, Petre Dabija, Ion Ciobanu.

Balada „Mioriţa” reprezintă un monument literar original care confirmă continuitatea poporului nostru din cele mai vechi timpuri (geţii nobili care dispreţuiau moartea) pînă în zilele noastre, scrie moldovenii.md. Subiectul baladei este simplu, dar de necuprins prin mesajul său filosofic, nemărginit în plan umanist-conceptual, concret după conţinutul etnic şi unic prin calităţile artistice... În munţi, în „Carpaţii moldoveneşti” îşi pasc turmele trei ciobani. Doi sînt nişte străini, din neamurile vecine.

A fost odată o rază de soare, era chiar fata cea mai mică și răsfățată a astrului luminos. Și  tocmai pentru că era cea mai mică și mai răsfățată, tatăl ei o lasa sa zburde pe unde îi dorea inima. Și iată că, într-o bună zi, raza de soare a hotărât să se plimbe într-o grădină. Acolo era Raiul pe pământ, nu altceva: flori care mai de care mai colorate și mai parfumate se unduiau sub adierea blândă a vânticelului cald de primăvară!

Purtăm în ochii noştri imaginea locurilor care ne vorbesc despre începuturi şi prezent, despre linişte şi război, datini şi tradiţii. Un pămînt în care rodul e dragostea, pîinea caldă din cuptor şi torsul bunicii la gura focului. Satul- aluat din care am fost frămîntaţi de mîini trudite, dar rezistente realităţii, uneori prea dure. Aici ne aducem aminte de oameni puternici, care au tras pluguri şi au învins noroiul.

A luptat pentru renaşterea costumului popular din diferite localităţi ale Moldovei. I-a reuşit prin organizarea unui concurs – Gala Costumului Naţional – la care au participat colective folclorice din întreaga republică ce au prezentat portul popular de la baştinile lor. Acţiunea s-a încheiat în 2006 cu editarea unei cărţi despre costumele populare.

În perioada 5 aprilie – 2 mai 2013, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală  se  desfăşoară ediţia  curentă a Expoziţiei Concurs Naţional al lucrărilor meşterilor împletitori din fibre vegetale. Scopul expoziției este de a  trece în revistă  creaţia celor mai buni meşteri împletitori din nuiele de răchită, pănuşi de porumb, papură, pai, a stimula  activitea lor economică şi a populariza artă meşteşugurilor tradiţionale, cât şi de a îmbogăți patrimoniul muzeal cu lucrări originale din fibre vegetale.

La 28 februarie, în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a avut loc deschiderea oficială a Expoziției anuale dedicată sărbătorii Mărțișorului. Expoziția, devenită tradițională, propune spre vizionare mărțișoare vechi, păstrate în colecțiile Muzeului, cât și mărțișoare noi și este organizată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Centrul Național de  Conservare și Promovare a patrimoniului cultural imaterial.

La  Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală  şi-a  început  lucrările prima ediţie a Expoziţiei Naţionale de  Măşti Tradiţionale.  Expoziţia - concurs  are drept obiectiv cunoaşterea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă prin respectarea, practicarea şi transmiterea lor generaţiei actuale şi viitoare şi este organizată de către colaboratorii  Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală în   parteneriat cu  Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, sub egida Ministerului Culturii.

Între 9-12 noiembrie 2012 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală organizează Trainingul Regional Tematic UNESCO/ ICOM „Locul şi Rolul muzeelor-rezervaţii în sistemul protejării şi promovării patrimoniului cultural". Acest Training este o prelungire a ciclului de traininguri UNESCO la nivel naţional şi regional, care au fost organizate în 2008-2010, cu sprijinul UNESCO/ ICOM pentru ţările CSI.

În aceeşi zi, 24 octombrie, cu 5 ani în urmă Clubul Interpreţilor, Folcloriştilor, Etnografilor şi Amatorilor de Folclor (CIFEAF) şi-a demarat activitatea, inaugurând în incinta celui mai vechi muzeu al nostru, programele sale folclorice.

Doinele, legendele, baladele si colindele, dar si alte 400 de elemente vor fi protejate de stat. Asta dupa ce ministerul Culturii a aprobat Registrul National al Patrimoniului Cultural Imaterial, care are menirea de a proteja aceste elemente de disparitie, informeaza epresa.md. Potrivit secretarului stiintific la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala, Varvara Buzila, importanta acestui document este majora: "Este pentru prima data cand in R. Moldova se aproba un registru, care ar lua in evidenta tezaurul imaterial.

Cu prilejul aniversarii a 20 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice intre Republica Lituania si Republica Moldova, la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala se organizeaza pe data de 26 iunie 2012 inaugurarea expozitiei „Braie nationale lituaniene si moldovenesti".

La Soroca a fost organizat targul mesterilor populari „La Nistru, la margioara", unde a participat si Rodica Bolganschi, care confectioneaza genti handmade, si care ne-a spus mai multe detalii despre eveniment, relateaza pentruea.md. In cadrul expozitiei au fost expuse lucrarile artizanale ale mestesugarilor din mai multe regiuni ale Moldovei.

Ansamblul de cîntece şi dansuri populare “Fluieraş” este unul dintre primele colective profesioniste din Republica Moldova, fiind înfiinţat în anul 1945 la Filarmonica de Stat. Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Tîrţău, nume cunoscut şi apreciat în acea perioadă în contextul muzical autohton. Apoi conducerea colectivului a fost preluată de Serghei Lunchevici, cel care a conferit orchestrei “Fluieraş” un stil inconfundabil, o tehnică interpretativă extraordinară.

La 30 mai 2012, în sala nr. 3 de la parter a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia "Importuri greco-romane în spaţiul nord-vest pontic". În cadrul expoziţiei sunt expuse obiecte de unicat, care reflectă perioada de aproape un mileniu (sec. V a. Chr. - sec. IV p. Chr.) de dezvoltare a relaţiilor comerciale a populaţiei din regiunea de nord şi nord-vest a Mării Negre cu civilizaţiile greacă şi romană.