Istoria
Pe data de 3 septembrie se împlinesc 473 de ani de la trecerea în eternitate a marelui domnitor Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546). Venirea la scaunul Moldovei a acestui domnitor este învăluită de legende, la răspîndirea cărora a contribuit Dimitrie Cantemir (în Descrierea Moldovei). Documentele, actele cancelariei Moldovei demonstrează, fără urme de îndoială, că Petru vodă, zis Rareş, a domnit de două ori. În al doilea an de domnie se implică în luptele pentru tronul Ungariei.
Mai sunt doar câteva zile până la Crăciun, marele praznic al Naşterii Domnului. Colindele au început deja să se audă peste tot, iar brazii sunt la mare căutare. Dacă tradiţia colindatului este una străveche pe aceste meleaguri, împodobirea bradului este o „invenţie" mult mai recentă.Pomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri, lumânări sau beculeţe, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel.
Următoarele 10 fotografii depășesc norma de simple amintiri imortalizate. Pentru că ele conțin starea de spirit, tonul și valorile trecutului și constituie o dovadă a evoluției societății din ultimii 100 și ceva de ani. Pornind de la evenimente istorice, demonstrații de rezistență fizică și personaje excentrice, această serie de imagini te va uimi, te va pune pe gânduri și pe alocuri, te va încânta.
În perioada anilor 1920-1930, Basarabia era parte componentă a României, iar acest lucru a lăsat amprente și asupra stilului vestimentar al populației. Site-ul oldchisinau.com a publicat o serie de fotografii care, potrivit sursei, datează din perioada anilor ’20-’30. În poze apar chișinăuieni care se plimbă pe străzile din capitală, în mare parte acțiunea are loc în centrul Chișinăului unde astăzi se află Piața Marii Adunări Naționale.
Pe 17 iulie, s-au împlinit 579 de ani de la prima menţiune documentară a Chişinăului. Prima atestare în documente a Chişinăului datează din 17 iulie 1436, fiind menţionat printre reperele naturale ale hotarului moşiei lui Oancea Logofătul „…lîngă Bîc, … în dreptul Chişinăului lui Acbaş, la Fîntînă, unde este seliştea tătărească”. Potrivit tradiţiei, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Măzărachi.