Iconografia
Icoana Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya) este o icoana facatoare de minuni foarte cunoscuta in Biserica Ortodoxa Rusa, ce a fost considerata de-a lungul veacurilor ocrotitoarea orasului Kazan si a poporului rus. Aceasta icoana a Maicii Domnului cu Pruncul este unica prin faptul ca in ea este reprezentata o singura mana, cea a lui Hristos care binecuvinteaza. Mainile Maicii Domnului si mana stanga a Mantuitorului nu sunt vizibile, ci se afla sub vesminte.
Muzeul Naţional de Artă a Moldovei este deţinătorul uneia dintre cele mai valoroase colecţii de artă religioasă din ţară. Ea s-a constituit ca rezultat al mai multor expediţii întreprinse în scopul studierii patrimoniului obiectelor de cult. Au fost cercetate zeci de biserici vechi, multe devastate şi r diferite obiecte de cult, de regulă, într-o stare deplorabilă, necesitând o restaurare urgentă. O parte din acestea au putut fi aduse la muzeu şi date în mâinile restauratorilor care, prin iscusinţa şi competenţa lor, au salvat circa 1000 de diferite obiecte de cult şi cărţi.
Sfintele Evanghelii ne arata foarte clar ca nu cei drepti si nici cei intelepti, ci cei pacatosi si cei simpli se apropiau de Hristos si tot acestia sunt cei care-L primeau si-si ofereau sansa impartasirii de puterea Sa dumnezeiasca. Cei drepti, sau, mai curand cei care se considerau drepti, se inchideau asfixiant in limitele proprii si in propria logica si Il respingeau pe Hristos cam cu aceleasi argumente cu care resping contemporanii nostri sfintenia lui Stefan cel Mare. Cu putin timp in urma un post de televiziune a finalizat un sondaj privind desemnarea celui mai mare dintre romanii din toate timpurile.
Imaginile următoare conțin o scurtă descriere a tehnicii tradiționale de lucru, folosită la icoana pe lemn. Toate icoanele pe care le vedeți în aceste imagini au ca suport lemnul(preferabil de esență moale), peste care, într-o etapă inițială, se cașerează pînză rară de bumbac. După un interval de 12 ore, se aplică în straturi succesive grundul preparat prin combinarea cleiului de oase, cu material inert și apă. După uscare, suprafața se șlefuiește cu hîrtie abrazivă și piatră de agat, pînă cînd devine extrem de fină și netedă.
Tehnica icoanelor este extrem de laborioasa -de la prepararea lemnului pana la sclivisire si pus foita pana la vernisarea icoanei s-au scris zeci, poate sute de tratate. Nu-i scopul meu aici sa le dezbat, ci sa va arat o metoda practica, mai rapida si mai moderna, poate nu intocmai canonica, de a va picta propria icoana. Aveti nevoie de un lemn preparat (vezi materiale de pictura), tempera, emulsie de ou, pensule, foita de aur, mixtion, un vernis pe baza de alcool, un compas un tragator si cam atat deocamdata.
Viața icoanei nu e veșnică. Desigur, ea poate și trebuie prelungită, mai ales dacă este vorba despre un vestigiu de familie, transmis din generație în generație.Cauzele învechirii icoanelor sunt naturale: praful, umiditatea, regim de temperaturi variabil, deformarea lemnului și nenaturale: mîinile strîmbe ale binevoitorilor care încearcă să șteargă icoanele cu cîrpe umede, iar în consecință și restaurarea icoanelor cu aceleași mîini. Semnele învechirii icoanelor sunt întunecarea ei, crăpăturile sau chiar pierderea unei părți a imaginii.
Icoana Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya) este o icoana facatoare de minuni foarte cunoscuta in Biserica Ortodoxa Rusa, ce a fost considerata de-a lungul veacurilor ocrotitoarea orasului Kazan si a poporului rus. Aceasta icoana a Maicii Domnului cu Pruncul este unica prin faptul ca in ea este reprezentata o singura mana, cea a lui Hristos care binecuvinteaza. Mainile Maicii Domnului si mana stanga a Mantuitorului nu sunt vizibile, ci se afla sub vesminte.
Ministerul Culturii de la Moscova a alocat un fond extraordinar pentru cercetarea ştiinţifică a icoanelor lui Rublev.O echipă elitară internaţională va completa baza de cunoştinţe despre tehnologiile la care recurgea Rublev, pigmenţii utililizaţi de el şi structura plastică a creaţiilor sale.Circa 80 de lucrări atribuite lui Rublev vor fi studiate cu aplicarea razelor rentgen şi ultraviolete.
Cel de Sus a vrut să aleagă din toate popoarele pe cel mai umilit, cel mai crunt ameninţat de vitejia celor puternici, exploatat, invadat, vândut şi cumpărat, care la fiecare război a fost piatra de tocmeală pentru cei care se războiau. Înfăţişarea deosebită a României întregite pe fundalul unei icoane sfinte, cuprinde virtuţile cele mai alese ale unui neam creştin. Calităţile uneori divine datorită compasiunii, iubirii altruiste şi ospitalităţii i-au adus poporului român oaspeţi nepoftiţi, trădători cu măşti de oi blânde şi cotropitori din toate părţile.
Pentru al treilea an consecutiv, Parohia ortodoxă bulgară din Paris, Sfântul Patriarh Eftimie de Târnovo, organizează o expoziție de icoane ortodoxe contemporane. În acest an, expoziția, care reuneşte nouă iconografi bulgari, va avea loc în perioada 8-17 martie, în Orangerie (8, rue de Concy Yerres, 91) – Caillebotte (RER D Yerres). Deschiderea a avut loc pe 8 martie, la ora 19:00, şi a fost însoțită de cântări ale corului parohiei şi de dansuri tradiționale bulgărești.
Camelia Munteanu picteaza icoane pe lemn in tehnica tempera cu ou - o tehnica extrem de laborioasa. Cu discretie si talent, Camelia a devenit, in Romania, un pictor iconograf de referinta, scrie stirilepozitive.eu. Iar dovezile in acest sens sunt icoanele pe care le-a pictat pentru Manastirea Stavropoleos din Bucuresti, pentru Biserica Ortodoxa Romaneasca din Roma, Italia, sau Parohia Ortodoxa Romana din Basel, Elvetia.
Pe data de 5 aprilie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a avut loc vernisarea expoziţiei „Tradiţie şi modernitate”, organizată cu scopul de a prezenta publicului opera din colecţiile muzeelor care au participat în proiectul transfrontalier O abordare transfrontalieră a managementului şi valorificării patrimoniului cultural MIS-ETC: 918.
Expoziţia „Tradiţie şi modernitate” include opere din colecţia Artă Religioasă şi Populară a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei şi obiecte din patrimoniul Muzeului Tradiţiilor din Muntenii de Sus, jud. Vaslui.
Lucrarea de față urmărește evoluția temelor sacre, tratate de pictorii școlii bizantine, începând cu cnezatul Kievului și până la prăbușirea Imperiului Rus. Fără a se referi la modelul străvechi ale iconografiei, la tehnicile și la materialel folosite-lemnul, aurul sau tempera-, autorul demonstrează ca reprezentarea divinității relevă întotdeauna, în orice eră a istorie, o nouă expresie a umanității. "Iconografia creștină, mai cu seamă atunci când valorifică reprezentarea lui Iisus Hristos, își are rădăcinile în doctrina Învierii. Mai mult ca oricare altă figură biblică, icoana lui Hristos neintinată de mâna omului întruchipează principiul dogmatic al creștinismului." Părintele Daniel Rousseau.
