Religie

Icoana Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya) este o icoana facatoare de minuni foarte cunoscuta in Biserica Ortodoxa Rusa, ce a fost considerata de-a lungul veacurilor ocrotitoarea orasului Kazan si a poporului rus. Aceasta icoana a Maicii Domnului cu Pruncul este unica prin faptul ca in ea este reprezentata o singura mana, cea a lui Hristos care binecuvinteaza. Mainile Maicii Domnului si mana stanga a Mantuitorului nu sunt vizibile, ci se afla sub vesminte.

De Florii, una dintre marile sărbători ortodoxe, elementele creștine și precreștine se îmbină în mod fericit, rezultând diferite tradiții și obiceiuri. Ce obiceiuri există în legătură cu sărbăroarea Floriilor, citește mai jos!

Cuvioasa Parascheva (în greacă Αγία Παρασκευή, „Sfânta Vineri”), cunoscută și sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă  și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. Ziua ei de pomenire este 14 / 27 octombrie. Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioși din toată țara. Este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri.

Adevaratul Mos Craciun, cel din traditia Bisericii, este Sfantul Nicolae. El nu este un personaj mitologic. Mos Craciun imbracat in vesmant rosu, avand barba si calatorind cu ajutorul renilor, a fost inventat la inceputul secolului XX. Numele de Santa Claus (Mos Craciun) provine din termenul olandez Sinterkloos - Sfantul Nicolae. Potrivit traditiei, Sfantul Nicolae este cel care a salvat trei fete de la prostitutie cu ajutorul unor pungi cu bani aruncate noaptea, pe fereastra casei in care ele locuiau. De atunci si pana in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfantului Nicolae (18/5 decembrie), cei dragi si in special copiii primesc daruri de la Sfantul Nicolae.

Sfântul Ierarh Nicolae este, probabil, cel mai cunoscut şi mai iubit sfânt al Bisericii noastre, şi nu numai. Popularitatea de care el se bucură se datorează în primul rând generozităţii sale faţă de cei săraci şi nevoiaşi. El este ocrotitorul prin excelenţă al marinarilor, pescarilor, farmaciştilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor care urmează să se căsătorească, şcolarilor, avocaţilor şi al celor care suferă nedreptăţi la judecată. Tot el este protectorul celor care fac comerţ pe mare, motiv pentru care, de exemplu, chipul său a fost aşezat pe stema Camerei de Comerţ din Bari.

Sfântul Andrei. Această sărbătoare este marcată în fiecare an pe 13 decembrie/30 noiembrie. Mulţi români pun, în noaptea de Sfântul Andrei, usturoi la geamuri şi porţi, pentru a fi feriţi de duhurile rele. Mai mult, fetele nemăritate îşi văd ursitul în vis.

Sfantul Andrei desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-daci, si anume in teritoriile situate pe tarmul apusean al Marii Negre (Pontul Euxin). Sfantul Andrei, "cel intai chemat" la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor.

În cea de-a 21 zi a lunii noiembrie, creştin ortodocşii prăznuiesc Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor puterilor cereşti fără de trup. În unele zone există diferite tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare.

În fiecare an, pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu soborul tuturor îngerilor. Cuvântul “înger” este de origine grecească și înseamnă vestitor sau trimis, iar cuvantul “arhanghel” este echivalent cu “mai mare peste îngeri” sau “cel dintâi dintre îngeri”. Este sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil, în jurul cărora Biserica adună și prăznuiește toată obștea, tot “soborul” îngerilor laolaltă.

Ziua de 14 /27septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14/27 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.Vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Potrivit traditiei ortodoxe, rugaciunile adresate Maicii Domnului de SFANTA MARIA MICA de catre cele care isi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricand. O alta superstitie romaneasca spune ca persoanele care mananca gatit la foc in aceste zile isi pot atrage asupra lor boli care ii pocesc.

Nasterea Maicii Domnului este praznuita de catre Biserica Ortodoxa la data de 8/21 septembrie a fiecarui an. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor si sub numele de Sfanta Maria Mica. Tot la aceeasi data sarbatoreste si Biserica Catolica Nasterea Maicii Domnului.

În fiecare an, pe data de 11 septembrie, creștinii prăznuiesc “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc care se încheie pe data de 13 septembrie. Pe 14 septembrie începe un nou an bisericesc. Ioan este nume iudaic: “Iohanan” prescurtare de la “Iehohanan” și înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Aproape 2 milioane de români poartă numele de Ion, Ioan, Ioana sau diferite variante ale acestora: Ionel, Nelu, Ionuț, Ionica, Ionela, Nela, Oana, etc.

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 3 iunie/21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu.

Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetației pămîntului, naturii dătătoare de viață de care moldovenii se simt legați cu toată ființa. Pentru biserica creștină Duminica Mare sau Troița înseamnă Pogorîrea Sfîntului Duh, eveniment care a avut loc la cincizeci de zile după Paști. Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin, scumpie a stîlpilor de la porți, ușilor și ferestrelor casei și nu în ultimul rînd a icoanelor. De asemenea se mai păstrează tradiția ca în această zi copii să fie trimiși să adune flori de corovatic, cimbrișor, care sînt aşternute în toată casa.