Articole noi
Născut în 1954, la Ungheni, Moldova, Dumitru Verdianu şi-a făcut studiile la Şcoala de Artă, Ungheni, apoi la Liceul Teoretic de Artă Igor Vieru, Chişinău, Moldova. În perioada anilor 1976-1982 studiază la Academia de Arte Frumoase, St. Petersburg, Rusia, iar masteratul îl face la Academia de Arte Plastice din Viena, clasa profesorului Michelangelo Pistoletto. În anul 2000 obţine titlul academic « Magister Artium ».
Din 1976 până în prezent, a luat parte la peste 200 de expoziţii naţionale şi internaţionale. Din 1982 este artist plastic liber profesionist.
Participă la numeroase simpozioane din: Lituania, Rusia, Austria, Franţa, Ungaria, Germania,
Slovacia, Moldova şi România.
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, Austria, Rusia
Organizează expoziţii personale la: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei; Muzeul de Istorie şi Etnografie, Ungheni, Moldova; Sala „Manege“, St. Petersburg, Rusia; Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, România; Galeria „Time“, Viena, Austria; „Bienale“ Manege, St. Petersburg, Rusia;
Muzeul de Artă Modernă, Szombately, Ungaria; Oranjerie, Klosterneuburg, Austria; Eggenburg, Austria; Muzeul rus, St. Petersburg, Rusia; Palatul din Marmură, Muzeul Rus, Sankt Petersburg; Muzeul Secolului XX-XXI, Sankt-Petersburg, Rusia etc.
Activitate universitară:
Din 2005 - cursuri de vară pentru sculptura în piatră, Academia de Artă, Meppen, Germania.
Din 2008 - cursuri modelare-portret, cursuri de modelare în ceară şi de turnare în bronz,
Academia de Artă, Geras, Austria.
Artistul plastic Dumitru Verdianu este deţinătorul a numeroase premii şi distincţii: Premiul „Ionel Jianu“ Academia de Artă şi Ştiinţe româno-americană, Davis, USA ; Cetăţean de onoare al oraşului Ungheni; Premiul „Sculptorul anului“, Moldova; Premiul Municipiului Chişinău la „Saloanele Moldovei“; Salonul de Artă M.C.A. premiat cu medalia de argint, Cannes, Franţa; Salonul de Artă M.C.A. premiat cu medalia de aur, Cannes, Franţa; Nominalizat pentru „Premiul păcii St. Leopold“, Klosterneuburg în colaborare cu Ministerul Culturii, Austria; Salonul de Artă M.C.A. premiat cu „marea medalie de aur“, Cannes, Franţa; Premiul UAP România la „Saloanele Moldovei”
Lucrările artistului se păstrează în mai multe muzee: Muzeul rus, St. Petersburg, Rusia
Galeria Tretiakov, Moscova, Rusia; Muzeul Academiei de Artă, Moscova, Rusia; Muzeul de Artă Modernă, Tiumeni, Rusia; Muzeul de Artă, Novosibirsk, Rusia; Muzeul Naţional de Artă Cotroceni, Bucureşti, România; Muzeul de Artă, Lugoj, România; Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău, Moldova; Muzeul Etnografic, Ungheni, Moldova.
Lucrări în colecţii private în: SUA, Suedia, Austria, Finlanda, Germania, Ungaria, România,
Slovacia, Franţa, Rusia şi Canada.
În anul 1995 artistul se stabileşte cu traiul La Viena, Austria, unde locuieşte şi activează până în prezent.
„Artistul Dumitru Verdianu a refăcut în creaţia sa practic întregul parcurs al sculpturii
secolului XX. Este un individ extrem de inventiv şi imaginativ. Mare admirator al lui Brâncuşi,
el a resimţit continuu prezenţa acestui reper puternic în sistemul său de valori. Un alt reper
al inspiraţiei sale este cultura ţărănească – o recurenţă a artei culte în întregul spaţiu românesc,
moştenită, poate, tot de la Brâncuşi, întemeietorul modernităţii plastice.
Există câteva teme (construcţii tematice) majore în plastica lui Verdianu: călătoria, întoarcerea,
echilibrul, zborul, statornicia. Ele se întrepătrund şi relaţionează. Tocmai pentru
că sunt nişte permanenţe. Ciclul Bobocul arată potenţialitatea începutului, promisiunea
măreţiei latente; fiecare lucrare din serie este o alcătuire simplificată, esenţializată, aidoma
păsărilor brâncuşiene. La fel, Fiul risipitor este o formă primară, reprezentată printr-o roată
de căruţă, ceea ce vrea să spună că metafora drumului este subscrisă, este chiar „terţul
inclus”. Roata dublată ne sugerează ideea neclintirii, a stabilităţii, a echilibrului. Eterna revenire
reprezintă o obsesie a oricărui artist „desţărat” – rupt fizic de baştină, dar nostalgic, de
o manieră cronică, să regăsească mereu tărâmul presărat de istoria, tainele şi esenţele ei.
Ambiguitatea căutării echilibrului se regăseşte şi în seria de lucrări cu un titlu generic: Dans
cu Ying şi Yang. Opoziţia dintre aceste două poluri poate fi privită şi prin intermediul oglinzii,
al reflectării în ea. Demersul plastic se naşte din tensiunea dintre ele: obiect (care poate fi şi
subiect) şi reflectarea acestuia.”
Vladimir Bulat, istoric de artă
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 15 noiembrie, 2017- 14 ianuarie, 2018
Vom fi recunoscători dacă veţi informa despre
acest eveniment în ziarul, revista, postul de
radio/televiziune la care activaţi.
