Editorial
Actuala civilizaţie se poate lăuda cu performanţe de dezvoltare pur şi simplu fantastice în ştiinţă, tehnică, medicină, artă, agricultură etc., toate capabile să îmbunătăţească în mod considerabil condiţiile de muncă şi de viaţă ale omului contemporan şi, prin aceasta, să-i ofere mai multe posibilităţi de a se autocultiva, a-şi desăvârşi personalitatea, pentru a deveni o fiinţă profund spirituală, care trăieşte pe pământ pentru a făuri binele şi frumosul – atât pentru sine, cât şi pentru alţii. Dar iată că astăzi, în al doilea deceniu al secolului XXI, populaţia întregului glob se confruntă cu numeroase rele ale acestei civilizaţii, îndeosebi fiind bântuită de crize economice şi financiare. În cea mai mare parte, ea suferă de şomaj, sărăcie şi boli, neavând condiţiile necesare pentru a face studii, a lucra, a-şi îngriji sănătatea, ba chiar şi a avea o familie. Şi asta nu pentru că toţi oamenii din această categorie ar fi leneşi sau incapabili de a munci, de a făuri. Un careva înţelept spunea că oamenii nu se nasc nici buni, nici răi; ei se nasc capabili de a deveni sau buni, sau răi. În aceeaşi ordine de idei, alt înţelept afirma că sărăcia îl îndobitoceşte pe om. Realităţile zilei de astăzi ne demonstrează pe deplin justeţea acestor spuse.
Bineînţeles, nivelul de trai al oamenilor este diferit în diferite ţări, în funcţie de nivelul de dezvoltare a fiecăruia. La acest capitol, ne vom referi la noi, adică la Republica Moldova, cetăţenii căreia suntem. Al doilea deceniu, principalele flageluri în societatea noastră sunt şomajul, sărăcia şi corupţia. De aici şi dezastruoasa stare morală a societăţii pentru care principalul lucru este de a supravieţui, altfel spus, de a-şi putea câştiga pâinea de toate zilele. Aceeaşi e şi situaţia tuturor instituţiilor noastre de cultură, activitatea cărora este subvenţionată de stat în mod simbolic. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, oamenii ce activează în domeniul artei şi culturii activează, cu alte cuvinte, creează bunuri spirituale, prin aceasta contribuind la consolidarea moralităţii în societate. Rămâne doar ca societatea să consume aceste bunuri, întru prosperarea ei. Căci, după cum afirma Heraclit (filosof grec care a trăit în sec. YI-Y înainte de Hristos): „Cultura este un al doilea soare”. Acest al doilea soare îi este dat omului pentru luminarea sufletului omenesc. Lumina lui o făureasc oamenii de creaţie.
Mulţi ani la rând, am avut o dorinţă, un vis: în memoria tatălui meu, care a fost artist plastic , să editez o publicaţie cu tematica artă şi cultură, în care să fie reflectat procesul artistic din Moldova în toată multitudinea sa, ca societatea să cunoască mai îndeaproape viaţa şi activitatea care activează în domeniu – artişti, pictori, sculptori, arhitecţi, cineaşti, cântăreţi etc. În 2009, am reuşit să-mi realizez visul împreună cu soţia, care tocmai a absolvit facultatea de jurnalism, precum şi cu câţiva ziarişti experimentaţi, începând editarea ziarului intitulat „Artinfinit”. A apărut cu regularitate, cum planificasem (o dată pe lună, 16 pagini), numerele care au apărut până acum ne-au convins de faptul că este o publicaţie necesară în ziua de astăzi. Este opinia tuturor uniunilor de creaţie din ţară, precum şi a unor activişti eminenţi în domeniul artei şi culturii, de exemplu, primadona Operei Naţionale Maria Bieşu, directorul Teatrului „Licurici” Titus Jucov, sculptorul Iurie Canaşin, artistul plastic Gheorghe Vrabie, poetul Arcadie Suceveanu, directorul Filarmoinicii Svetlana Bivol, al Sălii cu Orgă Larisa Zubcu, directorul Festivalului „Regina Vioara” Vasile Goia, muzicologii Galina Cocearova şi Leonid Raileanu, aceştia, precum şi alţii publicând în paginile „Artinfinitului” materiale interesante. Ziarul a fost oferit în mod gratuit tutor doritorilor de a-l citi şi faptul că de fiecare dată era solicitat de tot mai mulţi oameni demonstrează că tematica lui trezeşte interes. Anume acest lucru ne-a condus la ideea ca, am putea deschide un portal de promovare a artei şi culturii în Moldova, care să poarte aceeaşi denumire „Artinfinit”, mai ales că, în comparaţie cu ziarul, el ne poate oferi posibilităţi de a lărgi considerabil aria tematică, mai ales ţinând cont de faptul că acesta ar fi accesat, în temei, de utilizatori mai tineri care, este de acum un fapt constat, mai mult preferă această modalitate de a se informa cu privire la ceea ce îi interesează. În prealabil, am făcut o schemă a meniurilor şi submeniurile acestuia.
Meniu:
Viaţa uniunilor de creaţie din Republica Moldova.
Submeniu:
Uniunea Teatrală din Moldova (congrese, conferinţe, întâlniri, jubilee ale regizorilor, actorilor, colegi de peste hotare în ospeţie, întruiniri ale veteranilor scenei, etc.);
Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova (expoziţii, tabere de creaţie,congrese, întâlniri, jubilee, concursuri, colaborări cu colegii de peste hotare, probleme cu care se confruntă artiştii plastici etc.);
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova (prezentare de noi lucrări de către compozitori; discuţii cu participarea unor muzicologi, festivaluri organizate de această uniune etc.);
Uniunea Meşterilor Populari (contribuţii la conservarea şi promovarea tardiţiilor meşteşugăritului în Moldova; prezentarea centrelor de ceramică din Moldova şi a celor mai cunoscuţi ceramişti, ţesutul covoarelor tradiţionale în treecut şi în prezent; împletitul din lozie, paie, pănuşe de păpuşoi; readucerea la viaţă a costumului nostru naţional expoziţii de articole de meşteşugărit etc.);
Uniunea Arhitecţilor (contribuţii la conservarea monumentelor de arhitectură din capitala ţării, dar şi din alte localităţi din Moldova; prezentarea celor mai interesante monumente de arhitectură, cu istoria proiectării şi edificării lor; arhitectura modernă în peisajul contemporan – proiecte pentru astăzi, proiecte pentru mâine; arhitecţi din trecut (Bernardazzi, Şciusev ş.a.), arhitecţi din prezent);
Uniunea Muzicienilor din Moldova (Festivalul „Invită Maria Bieşu” Festivalul „Tamara Ciobanu”, manifestări folclorice cu participarea colectivelor din teritoriu („Aprindeţi luminile!” „Ciobane cu oile” etc.), activitatea Clubului veteranilor din domeniul artei muzicale etc.).
Uniunea Cineaştilor din Republica Moldova („Moldova-film” altădată, „Moldova-film” – astăzi;
activitatea uniunii la etapa actuală, Festivalul de film documentar „Cronograf”; cineaşti).
Meniu: Folclor muzical
Submeniu: Orchestre şi formaţii de muzică populară (Folclor, Lăutarii, Tălăncuţa etc.), interpreţi de folclor muzical (Nicolae Glib, Eudochia Moraru, Marin Ganciu etc.)
Meniu: Muzică uşoară (de estradă) şi de jazze
Submeniu: Formaţii de muzică uşoară şi jazze (Noroc, Alex Calancea etc.) şi interpreţi (Neli Ciobanu, Geta Burlacu, Olga Ciolacu etc.)
Meniu: Personalităţi (vedete) şi performanţe
Submeniu: Personalităţi celebre din arta noastră în trecut şi în prezent – actori, muzicieni, cântăreţi, artişti plastici etc.
Submeniu: Performanţe artistice ale artiştilor noştri obţinute în afara hotarelor ţării.
Meniu: Speranţele noastre (performanţe ale tinerilor)
Submeniu: Copii talentaţi – succese de acasă, succese în străinătate
Meniu:
Aşezăminte şi instituţii de artă şi cultură
Submeniu:
Teatre (teatrele din capitală – Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Teatrul Naţional Dramatic„Mihai Eminescu”, Teatrul Dramatic Rus „A.P. Cehov”, Teatrul „Ginta Latgină”, Teatrul de pe strada Trandafirilor, teatrele pentru copii „Licurici”, „Guguţă”; Teatrul „Vasile Alexandri” din Bălţi; Teatrul Dramatic din Cahul; Teatrul „Veniamin Apostol” din Soroca – istorie, spectacole de popularitate, premiere, turnee); Filarmonica Naţională, Sala cu Orgă, Palatul Naţional (colective artistice, concerte, festivaluri, concursuri).
Meniu: Muzee şi galerii
Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (fonduri, colecţii, achiziţionări, expoziţii); Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală; Muzeul „Alexei Şciusev”; muzee etnografice din teritoriul ţării (Soroca, Cahul, Comrat etc.); Complexul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” (vernisaje, mese rotunde); galerii particulare din Chişinău.
Submeniu: Instituţii
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (facultatea de grafică şi design poligrafic), Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”, Liceul de Arte „Poleacov”, Liceul „Ciprian Porumbescu”, Şcoala de Muzică „Alexei Stârcea” – activitate, pedagogi, studenţi şi elevi eminenţi etc.
Meniu: Istoria artelor
Submeniu: Istoria artelor în lume; Istoria artelor în ţara noastră
Meniu: Critici de artă despre evoluţia artelor în Republica Moldova.
Meniu: Ministerul Culturii din Republica Moldova (programe, proiecte, colaborări)
Meniu: Diasporele în peisajul artistic al Republicii Moldova
Submeniu: Mnifestări culturale şi artistice organizate de diasporele etniilor ce locuiesc la Chişinău şi în teritoriul republicii noastre.
Meniu: Arta fotografică în Moldova
Submeniu: Ateliere foto (Eurofotoart ş.a.)
Submeniu: Maeştri în arta foto
Meniu: Artă culinară (noutăţi de la Asociaţia Culinarilor şi Bucătarilor din Republica Moldova; maeştru ai bucătăriei naţionale; bucate naţionale în meniul celor mai prestigioase restaurante etc).
Meniu: Informaţii
Submeniu: Afiş (spectacole, concerte, vernisaje – ziua, ora)
Submeniu: Adrese (adrese şi telefoane ale instituţiilor de artă şi cultură)
