Primul portal de promovare a artei si culturii în Moldova

Articole noi


Vineri,18 mai, 2018, ora 10.00 în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, va fi inaugurată expoziția Peisajul – spaţiu deschis către infinit (gravură, sec. XVI-XIX) Evenimentul este dedicat Zilei Internaționale a Muzeelor

Expoziţia de față ne propune să urmărim o posibilă evoluție, nici pe departe completă, a peisajului ca gen de artă. Sunt expuse cca 30 de lucrări din patrimoniul Muzeului Național de Artă al Moldovei, datate cu secolele XVI-XIX, realizate de artiști din Franţa, Anglia, Germania, Olanda, Italia, Rusia, Austria, Belgia. Lucrările prezintă mai multe tipuri de peisaje realizate în diferite tehnici ale gravurii: acvaforte, litografie, mezzotinta ș.a.

 

Încă de la finele secolului al XVI-lea, de când a început să fie acceptat de către artişti ca un gen de artă de sine stătător, peisajul a evoluat rapid în preferinţele acestora, devenind, în scurt timp, expresia favorită pentru unii dintre ei, chiar dacă „...un peisaj... nu ridică, în special, probleme de compoziţie spectaculoasă, sau de cromatică exuberantă, ci probleme de echilibru logic, cu pauze muzicale, în armonii reduse, cu valori de modulaţie mai mult decât de modelaţie, lucru ce presupune o gândire plastică evoluată, depăşind stadiul spontaneităţii picturale.”(Rosario Assunto, Idem).

 

Către sfârșitul secolului al XVI-lea, peisajul devine o prezență frecventă atât în pictură, cât și în artele grafice. În secolul al XVII-lea, peisajul se stabilește definitiv ca gen de artă independent. Din acest moment, natura nu serveste doar la decorarea operelor, ea constituie motivul lor, dominând asupra scenelor din prim-plan. Acest nou gen a fost abordat în diverse maniere, diferite de la o țară la alta, de la un autor la altul.

 

Un rol important în evoluția peisajului l-au jucat artiștii din Țările de Jos. Artiștii olandezi din sec XVI-XVII, prezintă natura în mod realist, fixând în imagini pe cât de adânc simțite, pe atât de fidel redate, în timp ce flamanzii stilizează peisajul pentru a-i conferi trăsături supranaturale.

 

În peisajele lor, autorii germani acordau predilecție naturii sălbatice, atribuindu-i un aspect veritiginos și sălbatic.

 

Italienii, din contră, tindeau spre o armonizare a relației om-natură ca una estetică, iar în peisajele urbane tindeau spre o reprezentare ideală a spațiului arhitectonic.

 

Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, în peisaj predomină un nou stil – romantismul, caracterizat prin căutarea de exotic, de sălbatic, prin exprimarea senzațiilor extreme, paradisurilor artificiale și naturalețea în aspectul său rudimentar. Rolul jucat de imaginația individuală ce dă libertate emoției și sentimentelor, înlocuiește abordarea intelectual-rațională a stilului precedent - neoclasicismul. Artiștii romantici francezi și-au îndreptat atenția către peisaje pitorești și scene sentimentale ale vieții rurale, înfățișând-o în diverse aspecte lirice. Și în Anglia, peisajul romantic ia amploare, caracterizându-se printr-o redare poetică și elogioasă a vieții liniștite de la țară.

 

Datorită criticii împotriva idealizării de către artiștii romantici a realității, a apărut mișcarea, care va da naștere unui alt curent - realismul. Artiștii realiști se îndreaptă către viaţa socială, prezentând omul în strânsă legătură cu aceasta, ca un produs al mediului în care trăieşte.

 

Expoziţia va fi inaugurată fără vernisaj și va rămâne deschisă pentru public în perioada 18 mai-24 iunie, 2018

 

Vom fi recunoscători dacă veţi informa despre

acest eveniment in ziarul, revista, postul de

radio/televiziune la care activaţi.

 

 

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Secţia Relaţii Publice şi Expoziţii. Tel.:022-24-13-12

Partenerii nostri: