Primul portal de promovare a artei si culturii în Moldova

Etno


Dublu recital la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

La 26 aprilie 2012, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Clubul Interpreţilor, Folcloriştilor, Etnografilor şi Amatorilor de Folclor (CIFEAF) are loc dublul recital cu Veta Ghimpu-Munteanu şi Suzana Popescu, soliste ale ansamblului „Tălăncuţa”.
Cîntăreaţa Suzana Popescu vine cu a treia baladă în premieră absolută, de această dată cu o variantă inedită a „Codreanului”, prezentând anterior, la 21 octombrie 2010 şi un recital mai vast.
Această întâlnire de suflet cu două interprete de cântec folcloric, multîndrăgite de public, va fi secondată de către colegul lor, instrumentistul Victor Botnaru, Maestru în Arte.
Originară din Obilenii Hînceştilor, sat cu tradiţii din zona codrului, Suzana Popescu vine la Colegiul “Ştefan Neaga”, canto academic, activând după absolvire în Capela Academică de Stat “Doina”, condusă de Veronica Garştea. Fiind deja la Opera Naţională, prin anii ’80 devine solistă a formaţiei etnofolclorice „Tălăncuţa”, condusă de inegalabilul Andrei Tamazlâcaru, dând viaţă unor lucrări remarcabile. În anul 2010 i se conferă titlul de Maestru în Arte.
Repertoriul ei conţine: invocări păstoreşti, hăulituri, chiuituri, balade epice şi eroice ca „Badiul”, „Averescu”; balade păstoreşti - „Mioriţa”, „Fulga”; baladele „Soarele şi Luna”, „Mihu-copilul”, „Balada boului”; doinele (cîntecele doinite) haiduceşti, de jale, de înstrăinare „Plin e codru de voinici”, „Măi, puiuţ de rânduné”, „Pădure-verde pădure”; monumentala baladă a „Meşterului Manole”, cîntecele de glumă şi cele erotice (un gen rar exploatat de cântăreţi): „Fata mamei, Tudorá”, „I-hai, tare-mi place”, „Colo-n deal, la Călmăţui”, „Ileana ce stă coléa”, „Toantă, toanto, hai acasă”, „Două mere, două pere”, „La moară, la Potolinca”, „Măi ciobane de la oi” ş.a. La fel şi cântecele de petrecere şi de pahar, care, chiar de la prima lor difuzare, s-au plasat pe locul unu în topul preferinţelor, de rând cu melodiile antologice şi cele mai solicitate (nişte hit-uri ale genului): „Mă-nvârtesc ca o curcuţă”, „Ié, mai ié,”, „Iaca vine, iaca vine”, „Sus di mână, sus di cot”, „Ş-am sî béu”, „Bade, bade şi iar bade” etc.
Interpreta Veta Ghimpu-Munteanu revine în faţa spectatorului, după o pauză de câţiva ani, cu un recital din selecţiuni ale unui repertoriu autentic şi variat.
S-a născut la 28 februarie 1956 în satul Paicu, raionul Cahul. În 1973 - absolveşte şcoala medie din satul Zărneşti. În 1977 – absolveşte Institutul de arte „G.Muzicescu”, - regie de teatru şi actorie în clasa lui Veniamin Apostol. Din 1980 şi până în prezent lucrează la Radio Moldova, redacţia muzică, în postură de redactor prezentator. Printre emisiunile realizate de Veta Ghimpu Munteanu: „O melodie pentru tine”, „V-aduc, cântul meu de-acasă”, „Lăutarii Moldovei”, „Port în suflet dor de cântec”, „Din comoara strămoşilor noştri”, „La izvoare”, Poşta melodiilor”, „Expres melodii”, „Radio-nocturn”. Autoare de proiect şi prezentatoare a spectacolelor: „Orchestra „Folclor” prezintă laureaţii festivalurilor de cântec popular” şi „Radioabonamentul –Prietenii muzicii”.
În 1984 Veta Ghimpu-Munteanu îşi începe activitatea în calitate de solistă a ansamblului etnofolcloric „Tălăncuţa”. A publicat în presa republicană peste 50 de portrete de creaţie şi interviuri cu interpreţi de muzică populară şi muzică uşoară de pe ambele maluri ale Prutului. A participat ca solistă la diverse spectacole de muzică populară şi de divertisment în componenţa ansamblurilor „Tălăncuţa”, „Ştefan Vodă”, a orchestrelor de muzică populară „Folclor” şi „Lăutarii”, precum şi în cadrul clubului „Maestro” de la teatrul „Satiricus”, susţinând spectacole atât la noi în republică cât şi în România, Lituania, Ucraina, Polonia, Finlanda, Franţa, Italia etc. Este laureată şi deţinătoare a diferitor diplome şi menţiuni la concursurile republicane şi din România, cum ar fi „Tezaur”, concursul dinastiilor de familie (1986), „La vatra horelor”(1987), „Gheorgh Asachi”, festivalul concurs „Arta pentru copii”(1990), „Dacia” – Premiul Centrului Naţional de Creaţie Populară- 1993, „Premiul special” la concursul „Alină-te, dor, alină” din Cicârlău, Baia Mare - 1992, Laureată a festivalului „Rapsozii Moldovei”, Iaşi-Chişinău – (1998).
În 1995 dă curs unui stil nou de muzică autohtonă, cel etno, înregistrând prima piesă în acest gen. Este protagonista a două filme muzicale: „De cine dorul se leagă” (muzică populară, anul 2000) şi „Portret muzical” (muzică etno, 2001).
A lansat 4 compact-discuri: „De cine dorul se leagă” (muzică etno şi populară), „Sus la-naltul cerului” (Colinde şi cântece pascale), „Fira-ai, dorule, nebun” (cântece etno) şi „Mai lin, dorule, mai lin” (cântece populare).
În 2009 - editează monografia satului natal „Paicu, un sat din lunca Prutului de jos”. În 2010 este declarată „Cetăţean de onoare” a comunei Zărneşti (satul Paicu). În 2010, de comun acord cu surorile şi fratele, donează casa părintească pentru prima biserică din sat. Tot în 2010 i se conferă titlul de Maestru în Arte.

 

Interpreta Dina Vrăjmaşu, moderator de programe,
Clubul Interpreţilor, Folcloriştilor, Etnografilor şi Amatorilor de Folclor,
Muzeul Naţional de Etnografei şi Istorie Naturală

 

Partenerii nostri: