Primul portal de promovare a artei si culturii în Moldova

In Memoriam


In memoriam - Miliţa Petraşcu

Miliţa Petraşcu (numele adevărat - Melania Nicolaevici) s-a născut la 31 decembrie 1892 la Chișinău.  A urmat liceul la Chișinău, sculptura la Şcoala de Arte Plastice „Stroganov” din Moscova şi Literele şi Filosofia la Institutul „Bestujev” din Sankt Petersburg (1909 – 1910). A urmat un stagiu la München, unde lucrează cu pictorii avangardişti Vasili Kandinsky şi Alexei von Jawlensky, iar la Paris cu Henri Matisse şi Antoine Bourdelle, la Academia «La Grande Chaumière». În 1919 Milița Nicolaevici expune la „Salonul Independenţilor” un bust și intră sub protecţia -influenţa lui Constantin Brîncuşi.

Miliţa Petraşcu a lucrat mult şi a expus foarte mult în ţară şi peste hotare. Între 1916-1927 este membră activă a asociaţiei Femeilor Pictore şi Sculptore şi expune la toate expoziţiile organizate de această ascociaţie. Se alătură şi grupărilor româneşti de avangardă Contimporanul, Grupul Nostru, Criterion (devenit ulterior Grupul Plastic 1934).

Sculptura ei, caracterizată printr-o profundă notă personală, simplă preia ideile artistice ale lui Brâncuşi. De la inventatorul sculpturii moderne, Miliţa a preluat simplificarea, finisajul neregulat, dar şi amputarea (idee rodiniană). Miliţa Petraşcu a păstrat permanent o balantă între forma clasică şi modernitate. Nu a fost o artistă inovatoare. Compoziţiile ei, în special potrele, se menţin în linia clasicismului promovat de secolele anterioare. Ideile inovatoare, preluate de la Constantin Brâncuşi sunt aplicate în puţine opere. Cu toare acestea, Miliţa Petraşcu este cea mai imortantă femeie-sculptor din România.

În 1925 se căsătorește cu Emil Petraşcu și se stabileşte la Bucureşti, unde intră în contact cu pictorii avangardiști. Începe să-și expună lucrările din 1925 la expoziţia internaţională de la Bucureşti, organizată sub egida „Contimporanului”, la Salonul Oficial sau la Sala „Ileana”, în 1930 şi 1932, cînd participă la expoziţia „Arta Nouă”. Expune şi în străinătate, la Amsterdam, în 1930 la Roma, în 1933 în Germania, Italia, Austria, Anglia și Franţa.

În 1927 execută mozaicul la Fîntîna Mioriţa din Bucureşti şi realizează prima sa expoziţie personală la Galeria „Briand Robert”. După faza avangardistă, încheiată în anii ’30, se ocupă în special de arta portretului, devenind una dintre portretistele cele mai solicitate. Criticii de artă considerau că creația Miliţei Petraşcu este legată de spaţiu şi lumină.  Lucrările sale cele mai reprezentative sînt portretele actriţelor Mărioara Voiculescu, Elvira Godeanu, sau Agepsina Macri, ale lui Octavian Goga, Tudor Vianu, C. Brîncuşi, George Bacovia, sau al pictorului francez Robert Delaunay. Milița Petrașcu este autoarea bustului „Zamfir Arbore” de la Chișinău (1938), care însă nu s-a păstrat.

Milița Petrașcu s-a stins din viață la  25 ianuarie 1976 la Bucureşti.

 

Artinfinit.md

 

Partenerii nostri:


Table './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failedTable './artinfinit/cms_module_stat_logstrings' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed