Primul portal de promovare a artei si culturii în Moldova

Europa


Ai noştri în Europa

Pe parcursul ultimilor ani, a devenit o tradiţie ca trupa artistică a Teatrului Naţional de Operă şi Balet să ducă faima acestui meleag peste hotarele ţării. Anul acesta, în perioada 12 februarie-14 aprilie, trupa, în colaborare cu teatrele lirice din România, Marea Britanie, Olanda, Albania, Federaţia Rusă şi Italia, a prezentat publicului olandez opera Norma de Bellini, Traviata de G.Verdi şi Requiem de Mozart. La realizarea acestui proiect, colectivul teatrului nostru a conlucrat cu marele dirijor italian Marco Boemi, cu tenorul român Călin Brătescu, cu soprana rusă Irina Dzhioeva etc. La întoarcerea acasă, am solicitat impresiile câtorva dintre participanţii la turneu. Şi trupa de balet a teatrului nostru în perioada 12- 19 aprilie curent s-a aflat într-un turneu în Spania, unde a prezentat 5 spectacole “Frumoasa adormită”, conform contractului de colaborare încheiat între Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Chişinău şi Grandes Eventos Artisticos SLU. Contractul în cauză a făcut posibilă realizarea cu succes a acestui proiect cultural, spectacolele fiind mult apreciate atât de spectatorul spaniol, cât şi de producător, care şi-a exprimat dorinţa organizării în viitorul apropiaztal unor noi turnee. În acest turneu, trupa noastră de balet a avut posibilitatea să evolueze cu mult succes pe marile scene din Madrid, Tarragona, Huesca, Valladolid, Logrono.

Prestanţa artistică a trupei Teatrului de Operă şi Balet din Chiăinău în turneele sale peste hotare în repetate rânduri a demonstrat valoarea profesională a colectivelor noastre, spectatorul european convingându-se că artiştii moldoveni sunt capabili să facă faţă celor mai riguroase exigenţe artistice ale zilei de astăzi.

Nicolae Dohotaru, Maestru în Artă, prim-dirijor al Teatrului Naţional de Operă şi Balet: Cred că acest turneu a fost, în primul rând, o şcoală de rezistenţă pentru artiştii noştri. Am mers în turneu cu un program concertistic divers şi, totodată, complicat (Norma, Traviata şi Requiem), pe care, timp de două luni, l-am prezentat publicului în fiecare zi, în sălile de spectacole din oraşele Amsterdam, Rotterdam, Hindhoven, Apeldoorn, Haaga, Gouda ş.a. Spre marea mea satisfacţie, participanţii la proiect au susţinut acest examen cu brio, demonstrând că posedă un înalt nivel profesional.
Am avut onoarea să dirijez toate trei spectacole cu care a evoluat colectivul artistical Teatrului Naţional de Operă şi Balet. În plus, am avut fericirea să colaborez cu artişti de mare valoare, cu renume mondial: Marco Boemi (dirijor, Italia), Călin Brătescu (tenor, România), Irina Dzhioeva (soprano, Federaţia Rusă) etc. În mod deosebit m-a bucurat evoluţia solistului Teatrului Naţional de Operă şi Balet Valeriu Cojocaru (bas), care a interpretat, zece zile la rând, partiţia lui Oroveso din opera Norma de V.Bellini, dând dovadă de o şcoală academică foarte bună şi o mecanică a cântului bine pusă la punct. A uimit plăcut atât colegii, cât şi publicul cu prestarea sa profesională şi, bineînţeles, cu rezistenţa şi perseverenţa de care a dat dovadă, pentru acestea fiind numit – jumătate în glumă, jumătate în serios – „omul de fier”
Vreau să menţionez în mod special opera Traviata de G.Verdi. În cadrul ei a participat pleiada tinerilor noştri artişti: Marina Radiş, Valeriu Caradja, Ion Timofti, Iurie Gâscă, Artist Emerit, Oleg Ţibulico, Rodica Picireanu. Succesul de care s-a bucurat această operă se datorează, în primul rând, evoluării profesioniste a întregii echipe artistice, şi nu doar a soliştilor, ceea ce a fost înalt apreciat de către public.
Am dirijat şi Requiem de Mozart. Mozart este un compozitor cu totul deosebit, este un geniu a cărui muzică o descoperi la fiecare interpretare. Consider o onoare de a dirija o lucrare de asemenea rang ca Requiem. Prezentarea ei a fost considerată una foarte reuşită, soliştii dând dovadă de o incontestabilă măiestrie şi o bună cunoaştere a stilului mozartian.

Elena Gherman, Artistă a Poporului, soprano: În turneul din Olanda, am avut onoarea să interpretez creaţii de W.A.Mozart. Concertele denumite „O seară cu muzica lui Mozart” erau divizate în 2 părţi. În partea I – arii şi uverturi din creaţia lui Mozart (Duetul Donnei Anna cu Don Giovanni din opera Don Giovanni şi Agnus Dei din Missa Încoronării), în partea II – soprano din Requiem.
Până la aceasta, am interpretat Requiem de nenumărate ori, cu diverşi dirijori şi orchestre, dar această evoluare a fost cu totul deosebită. Şi aceasta graţie maestrului Nicolae Dohotaru, care a citit partitura nu doar foarte corect, ci şi foarte nuanţat, foarte expresiv. Nu pot să nu menţionez frumoasa evoluţie a orchestrei în frunte cu maestrul de concert Igor Ersac, Maestru în Artă, şi a corului condus de Marin Balan, care s-au prezentat la un înalt nivel, demonstrînd şi de această dată capacităţi interpretative de performanţă.
Am creat o adevărată echipă împreună cu colegii mei Nadejda Stoianov, Nicolae Bantea şi Viorel Zgardan, care au interpretat cu multă dăruire de sine partitura la Requiem. A fost o adevărată conlucrare între solişti, dirijor, orchestră şi cor, ca rezultat creându-se un feedback între grupul artistic şi spectatori, care au apreciat înalt reprezentaţiile noastre. Indiscutabil, reuşita acestui turneu, în primul rând, se datorează calităţilor interpretative, prestanţei de mare valoare a artiştilor şi menţinerii stilului mozartian, o condiţie de prim plan, care a contribuit substanţial la transformarea fiecărei reprezentaţii într-o sărbătoare în deplinul înţeles al acestui cuvânt.

Marina Radiş, soprano: În Olanda, am avut onoarea să evoluez în rolul Violettei din opera Traviata de G.Verdi. A fost o adevărată şcoală pentru mine, deoarece pentru întâia oară am conlucrat cu trei dirijori – Nicolae Dohotaru, Marco Boemi, Alessandro Bicci (asistentul lui Marco Boemi), fiecare ma Din acest motiv, fiecare prestare era ca o nouă variantă a rolului, în care erai solicitat să te manifeşti ca un adevărat profesionist, împreună cu dirijorul şi colegii solişti, trăind fiecare moment ca o experienţă unică. Spre bucuria şi, bineînţeles, satisfacţia noastră, publicul a fost foarte receptiv şi primitor. Am simţit pe viu că cei prezenţi la spectacole, de fiecare dată, sunt impresionaţi de evoluţia artiştilor.
Din colaborarea şi frumoasa conlucrare pe care am avut-o cu maeştrii artei lirice şi dirijorii occidentali, am învăţat să lucrez, să fiu perseverentă şi, de la spectacol la spectacol, să însuşesc calitatea de a munci cu plăcere şi a ieşi învingătoare în orice situaţie. Sunt sigură, şi colegii mei de trupă, indiferent de vârstă şi de experienţa acumulată până acum, au avut de câştigat, - şi în aspect profesional, şi în aspect uman - evoluând în cadrul acestui interesant turneu.

La 18 martie curent, chişinăuienii au avut posibilitatea să vizioneze baletul “Romeo şi Julieta” a celebrului compozitor rus Serghei Procofiev, spectacol care de mai mulţi ani face parte din grila repertorială a Teatrului Naţional de Operă şi Balet. De data aceasta însă, publicul a văzut în scenă o distribuţie unică, interpreţii reprezentând talente din rândurile celei mai tinere generaţii a trupei: Natalia Corotcova, Anatolie Ustimov, Tudor Tudose, Mariana Rusu etc. În rolul Julietei a debutat Lina Şeveliova, tânără absolventă a Colegiului Naţional de Coregrafie din Chişinău, care a însuşit tainele profesiei fiind îndrumată de experimentata profesoară Elvira Kerner. Calităţile native şi insistenţa Linei au ajutat-o să însuşească o tehnică şi să atingă măiestrie de invidiat, ceea ce a şi evidenţiat-o printre alţi tineri şi i-a croit drum spre scena Teatrului de Operă Balet.
În acest debut, tânăra dansatoare a reuşit să imprime rolului Julietei o tratare individuală, dansând cu pasiune şi îmbinând în caracterul eroinei sale sinceritatea specifică unui copil şi iubirea unui om matur, devotat sentimentului său până la sacrificiu. Spectatorii au remarcat totala identificare a Linei cu Julieta şi, cu siguranţă, mulţi dintre cei prezenţi în acea seară la spectacol şi-au dat seama că potenţialul ei artistic, fiind însoţit de o muncă asiduă, îi poate asigura o carieră de succes. Fiind abia la începutul biografiei sale de creaţie, ea a demonstrat că ştie a munci cu adevărat. Şi această dăruire de sine profesiei pe care şi-a ales-o, într-adevăr, se poate solda cu rezultate dintre cele mai frumoase.
La sfârşitul spectacolului, în timp ce Lina îşi revenea din copleşeala dansului, i-am stat alături cu câteva întrebări.

- Julieta nu-ţi pare un personaj învechit pentru secolul XXI?
- Faci aluzie la faptul că astăzi mulţi tineri nu cred în existenţa uneiadevărate iubiri? Eu cred! Şi, sunt sigură, mulţi cred. Imposibil să nu creadă... Fără dragoste, omul nici nu se poate considera om în deplinul înţeles al cuvântului. Julieta este un personaj pentru care timpul nu înseamnă nimic. Dimpotrivă, Julieta înseamnă foarte mult pentru oricare perioadă de timp al civiliziei umane. Cât priveşte capacitatea de a iubi şi de a rămâne devotată sentimentului său, ea poate fi etalon şi pentru prezent, şi pentru viitor.

- Vrei să zici că te-ai simţit bine în rolul unei tinere care a trăit şi a iubit cu patru secole în urmă?
- M-am simţit minunat! I-am înţeles sentimentul, de aceea am încercat din toate puterile să mă transpun total în acţiune, să trăiesc ceea ce a trăit ea. Altfel, nici nu aş fi putut să dansez această partiţie.
- Cei care ţi-au privit dansul, au remarcat acest lucru. O asemenea dăruire dansului vorbeşte despre faptul că profesia îţi place mult.
- Îmi place foarte mult! Cel mai curios e că mama a fost cea care m-a povăţuit s-o aleg. Altfel, se putea întâmpla nici să nu mă gândesc la ea. Pe când mama a dorit foarte mult să mă vadă pe scenă. Treptat, dorinţa ei a devenit şi a mea. Acum, visul nostru a devenit o realitate...
- Şi cum îţi vezi viitorul, ce ai dori să realizezi?
- Îmi doresc foarte mult să activez în domeniul artei coregrafice clasice, să mă manifest ca o bună solistă. Îmi dau seama că perfecţiune în artă nu există, dar voi tinde mereu să-mi perfecţionez dansul. Pentru un viitor mai îndepărtat, nu exclud şi cariera de profesoară de specialitate. Mi-ar plăcea să îndrumez şi eu cât mai mulţi tineri dansatori, care să devină promotori ai artei coregrafice naţionale.
- Acum, când trăim în mileniul III, nu ţi se pare demodată arta baletului?
- Deloc! Ba chiar aş spune că astăzi arta baletului e în vogă. În Europa, în Rusia, şi nu numai, e chiar prestigios să mergi la un spectacol de operă sau balet. În Moldova, actuala situaţie economică creează mari piedici în dezvoltarea şi valorificarea artei naţionale, însă, nu mă îndoiesc, mai devreme sau mai târziu, va veni timpul când şi la noi arta va prospera şi va fi apreciată la justa ei valoare.


Tatiana POPA,
redactor-coordonator
al Teatrului Naţional de Operă şi Balet


Partenerii nostri: